Pe baza statisticilor, peste 56% din populația refugiată ucraineană, aptă de muncă, are cel puțin studii de licență absolvite și aproape un sfert dintre refugiați au o diplomă în domenii tehnice sau profesionale.
Conform rapoartelor World Vision, peste 50% din populația adultă și-a exprimat interesul în a-și găsi un loc de muncă sau a-și deschide o afacere în România, însă doar 33% declară că sunt angajați în prezent. Printre obstacolele frecvent menționate în calea participării pe piața muncii, incluziunii socio-economice și integrării, se numără bariere cauzate de birocrație, lipsa cunoștințelor de limba română, lipsa locurilor de muncă compatibile cu abilitățile lor și obstacole precum aranjamentele pentru îngrijirea copiilor în timpul programului de muncă.
70% dintre gospodăriile refugiaților raportează o scădere a puterii de cumpărare în comparație cu primele luni când au ajuns în România, scădere cauzată de vulnerabilități economice. Odată cu trecerea timpului se epuizează și economiile financiare ale acestora și apare un risc crescut de mecanism negativ de adaptare, exploatare și abuz, inclusiv pe piața muncii.
În același timp, România se confruntă cu numeroase provocări demografice ce vor influența semnificativ piața muncii în următorul deceniu. Îmbătrânirea populației, un număr tot mai redus de tineri activi pe piața muncii și o nevoie în creștere de angajați cu competențe, sunt câteva dintre provocările pe care le întâmpină angajatorii din România.
În cadrul acestei ediții vom prezenta eforturile întreprinse de Organizația Națiunilor Unite și organizațiile societății civile, în coordonare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în procesul de identificare a potențialilor angajați refugiați, motivați să-și găsească un loc de muncă. De asemenea, ne vom axa și pe inițiativele întreprinse pentru sprijinirea medierii și consilierii dintre companii/angajatori și refugiați, cu scopul de a facilita accesul și integrarea acestora pe piața muncii și pentru a evita exploatarea și abuzul în muncă.
Discutăm despre oportunitățile și nevoile pe care le au companiile din România și alinierea acestor nevoi cu ce pot oferi solicitanții de locuri de muncă, cu scopul de a îmbunătăți autonomia refugiaților și a încuraja munca decentă și respectarea drepturilor omului, dar contribuind în același timp la economia locală și la prosperitatea afacerilor din România.