Greenwashingul sau eco-dezinformarea este o practică prin care companiile doresc să pară mai prietenoase cu mediul decât sunt în realitate. Apărut la jumătatea anilor ‘80 și intrat în mod oficial în dicționare la începutul anilor ’90, greenwashing-ul reprezintă practica de a falsifica sau exagera atributele verzi ale unui produs, serviciu sau brand.
Din păcate, greenwashingul este astăzi tot mai larg răspândit și devine din ce în ce mai sofisticat, generând două efecte extrem de periculoase:
1) consumatorii nu mai au încredere în comunicările companiilor și cataloghează toate aceste demersuri ca fiind practici înșelătoare;
2) strategiile de investiții care sprijină cu adevărat tranziția la economia verde sunt întârziate sau chiar împiedicate.
Astfel, aceste declarații înșelătoare creează mediul propice pentru ca fluxurile de capital să fie direcționate către practici de sustenabilitate insuficient de ambițioase, ceea ce face ca adoptarea măsurilor atât de necesare pentru a reduce impactul crizei climatice în special, să fie amânată până în punctul în care devine tardivă și inutilă.
Va deveni oare greenwashingul bazat pe mesaje de vânzare înșelătoare, unul dintre cele mai mari scandaluri ale perioadei moderne? Pentru a preîntâmpina acest lucru, fenomenul începe să fie reglementat în tot mai multe țări la nivel internațional, ceea ce înseamnă riscuri și mai mari pentru companii ce aleg această practică incorectă.