Dacă în Statele Unite peste 53% din persoanele cu deficiențe de auz au un loc de muncă, iar în Regatul Unit 65%, România înregistrează cea mai scăzută rată de ocupare comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene pentru persoanele cu limitări severe (cu o diferență de peste trei ori mai mari între România și cele mai bine plasate țări), dar și pentru cele cu unele limitări (88% și 51%), conform ultimelor studii realizate de Banca Mondială.
De asemenea, nu există date statistice clare pe fiecare tip de dizabilitate, doar date generale. Gradul mare de angajabilitate a surzilor din alte țări sugerează însă că problemele sistemice din piața de muncă din România ar putea fi remediate, iar persoanele cu deficiențe de auz ar putea deveni, în curând, membri activi și productivi ai societății, ceea ce ar contribui și la reducerea gradului de sărăcie care caracterizează această categorie socială.